Nu știu ce caut

luni, 15 decembrie 2014

Eu, tu si portarul

Mi-am alergat prin fata ochilor ani la rand. Mi-am zis ca sunt aici, acum. Mi-am urmarit ceafa, zgomotul pasilor si calcaiele, a caror simbolistica le-am tradus in puncte pe traseu. N-am inteles nicicum de ce acum.
Iar tu? "Tu"= echivalent cu "altul". Ce diferenta e intre "tu" si "celalalt"?
Cu ce e mai presus? De ce?
Mi-ai spus ca esti liber. Explica-mi, ce-i aia libertate? Cuvantul asta-mi pare plasture peste puroi.
Ce-i aia libertate? In ce o o definesti? In cate fire de iarba ai tras printre dinti in timp ce te uitai pe cer?
In cine, baruri, birturi, magazine?
Acelasi jeg, ma rog, nu pot sa imi explic.
Cum vine asta?
Inteleg, dar nu pot sa-mi explic.
Liber arbitru- Liber portar
Si ce spui de alegeri? A,da...liber arbitru

vineri, 18 octombrie 2013

vineri, 16 august 2013

Volum

Si stiu ca nu ai cum sa intelegi, sunetul din culori, gustul literelor. Suntem putini, nu e o lauda, nu e nimic fericit in asta. Noi nu vom putea spune niciodata ca am cunoscut fericirea, pentru ca noi stim ca nu poate fi atinsa. E in orice si in nimic. E in gandul omului bun si in sufletul celui intelept. E in ochii lui, si in zambetul ei. Si totusi, astea adunate...pentru noi, sunt dupa acel moment( sa-l denumim T1), nimic. Si atunci, cum definesti fericirea?

-Moment.

Omul frumos? E cel ce zambeste chibzuit, cel care vorbeste pufaind. Cel ale caror vise sunt pe frunze, iar genele in nori.
Cel care nu si-a uitat soarele galben din coltul plansei de desen, cand isi inchipuia ca sta pe semiluna.
Care nu si-a uitat lebada pe care zbura in rasarit, in primavara.
Cel care isi impinge limitele nu pentru a demonstra ca poate, ci pentru a tese.
Suntem creati pentru a ne dezamagi, nu pentru a fi dezamagiti. Ne proiectam realitati, ce le schimbam cand ne infioara, ne plac cutiile. Simtim nevoia sa impachetam fiecare lucru, ne imaginam ca le punem in cutii de carton.
Sa nu uitam de scotch. Ne pierdem in detalii, ne afundam si ne invartim in asa numitul pro-fund. In sunetul tigarii si  in gustul fumului. Ne imbacsim creierul cu pareri, cu diferitele opinii. Ne definim in zgomot, cu zgomot.


-Si-atunci? E viata.

joi, 13 iunie 2013

Ceară, rom și Zarathustra

Găsesc bricheta cu Sonar 2012. E singura pe care o mai am în cameră în amintirea pachetelor goale de Kent, Marlboro si Lucky. Aprind un bețișor parfumat cu miros de mosc alb. Deși mirosul este unul prea înțepător pentru gustul meu, aceeași esență mă liniștește, mă duce-n vremea lămpilor cu gaz, cu lumânări groase ce croiesc drumuri de ceară pe masă, lumea discuțiilor despre poezie, mister și Zburători.
Deschid cartea lui Nietzsche si deja mă copleșește: am lăsat-o de atâtea ori, dar simt nevoia s-o termin. Îmi iau caietul și creionul și încep să notez iar, în sir orizontal, cuvintele cheie. Îmi place s-o citesc in diferite stari afective. 
Chestia asta dintre mine și Nietzsche- atracție- a devenit relație.  Mă fascinează de fiecare dată când îi citesc lucrările și îmi omoară sufletul, de fiecare dată, cu greutatea cuvintelor sale. Uneori îl înțeleg, alteori nu vreau sa știu ce spune, iar de cele mai multe ori, nu pricep o samanta de in din ce vrea să spună. 
"Ce-ai vrut să zici cu asta?!" Îmi notez iar în caiet și îmi zic: Cred că se referă la păcatul originar sau poate fi vorba și de resurse vs supraviețuire. Niciodată nu-mi pot face mintea să tacă, mai ales când vorbesc în termeni utilitariști. 
 „O, Zarathustra. știu totul, știu că te-ai simțit părăsit tu, unicul, acolo, în mulțime... . Asta-i învățat-o de-acuma, și că la oameni te vei simți întotdeauna sălbatec și străin”. Erau gândurile pe care eu-observatorul meu- le-am auzit intreaga seara.Cand m-am trezit într-un ocean cu oameni si care, nu ma lasau să respir. 
O singură clipă mi-a luminat propria înmormântare, când pentru o secundă am fost salvată și pierdută-n ochii lui, ai nu știu cui. Îl știu pentru că-l simt, dar nu-l știu pentru că nu-l cunosc. Și ce primează în lumea asta, a mea,a lor? Simțirea sau cunoașterea? 
E simplu, iar simplitatea sa e complicată.
N-am niciun argument solid pentru a-mi susține cauza. În fine, mi-am amintit de el și am ținut să-l scriu, căci merită ceva din el să fie aici.

joi, 3 ianuarie 2013

duminică, 2 septembrie 2012

Cheia

...nu vei avea niciodata greutatea simtirilor mele pusa intr-o punga de cuvinte. Ochii in schimb... daca stii sa-i privesti, iti vor spune o intreaga poveste, iti vor raspunde la intrebari si vor putea sa tina piept indoielilor tale. Si luna?! si luna e la fel





Mandan 2.0


Tot la luna privesti...dar cu mintea;
Nu ai curajul sa o strigi, nici ea nu-ti mai lumineaza calea ca ieri. 


Ieri iti era aproape, puteai sa-i simti caldura pe obraz,
Iti soptea in noapte dragoste la geam...
Erai acolo doar sa o privesti;
Acum ghici ce?
...e moarta, intelegi? 

Mandan 1.0

Am vazut. Ai alergat incercand sa nu te gandesti la mine. Consecinte... Ai urcat un munte si ai realizat ca a fost doar o plimbare, fara un scop. Ai cautat marea, ai gasit-o si n-ai inteles care e linia ce o leaga de uscat, de ce te linisteste, unde e echilibrul de care ai nevoie. Ai visat luna, pana acum nici nu o gaseai frumoasa... Oare de ce?

Miss Carrie

"Some love stories aren't epic novels - some are short stories. But that doesn't make them any less filled with love."

vineri, 8 aprilie 2011

Proiectul de Paste

Suntem în perioada Sfintelor Sărbători de Paşte când avem exemplul dăruirii supreme, sacrificiul Domnului Nostru Iisus Christos pentru întreaga omenire. Asociaţia „Suflet Mai Bun” îşi propune să aducă o alinare pentru copiii aflaţi în dificultate din Bucureşti, dăruindu-le o lume a poveştilor. Cu ajutorul prietenilor de la „Circul Globus” şi a sponsorilor noştri, în data de 27 aprilie 2011, vom construi o lume de basm pentru copiii din centrele de plasament, orfelinate, copiii aflaţi în îngrijirea asistenţilor maternali, a celor cu dizabilităţi şi a copiilor proveniţi din familii sărace din Bucureşti şi judeţul Ilfov.



În Lumea de Poveste „Suflet mai Bun”, copiii se vor întâlni cu eroii desenelor animate, cu Zâne, Prinţese şi Cavaleri, se vor lupta cu Balauri, iar Spiriduşi îi vor transforma în eroi de poveste. Aici, în această Lumea de Poveste, vor găsi munţi de dulciuri şi de fructe şi râuri de suc. Şi vor pluti prin norii pufoşi şi dulci de zahăr.



Acrobaţi şi dresori ai „Circului Globus” îi vor încânta pe copii cu giumbuşlucurile lor, iar o armată de clovni le va desena, cu scamatoriile lor, zâmbete pe faţă. Iar toate acestea vor culmina cu marea aventură în căutarea ouălor magice care ascund cadouri minunate dăruite de oameni inimoşi.

RSA Animate - Changing Education Paradigms